Am inceput postul asta in realitate in prima zi de concediu (imi suna a cacat de cuvant romanesc comunist), but it was all in my head until now. Dar nu am avut chef si acum nu prea mai am tigari ca sa stau sa-mi aleg poetic cuvintele. Dar de fapt nu stiu cui dracu ii pasa. Oricum din trei fraze doua deja contin cuvinte not-appropriate si una e jumate in engleza. Imi aduc aminte ca atunci cand scriam primele posturi tineam la un continut frumos si corect, doar in romana curata, dar acum simt nevoia sa ma exprim fara sens, cum spune o nou descoperita perla Coaie, pula mea, pizda frate! (propozitie, if you can call it like that, care are chiar un sens, daca va vine sa credeti).
Si am ajuns io in Vama, al multelea an la rand, de data asta nu entuziasmata, ci inspaimantata de gandul Ce dracu gasesc acolo? Ar putea trece un zid cat Marele Zid Chinezesc care sa desparta plaja in doua in timpul weekend-ului, ca oricum nu pare a imagine logica si inchegata. Dinspre Stuf inspre 2Mai pare cunoscut, iar inspre bulgari s-a creat o comunitate inchegata de idioti, de unde numele de Vamaia. Nu intru in polologhia s-a stricat Vama, ca n-are sens. Just wanted to inform you de la locul faptei ca, in ciuda unor oameni cu bani care vor sa profite de pe urma comercializarii si care au facut-o cu pula nu cu capul, am avut parte de niste zile exact cum mi-am dorit. Imi pare rau doar ca dupa un an de dor n-am mai avut ocazia sa-l aud pe Bolek cantand si ca El Comandante si-a pierdut o parte din farmec odata cu el.
Ah, da… si am vazut doi tarani la varsta a treia, parca scosi dintr-un tablou tip “La seceris”, stand linistiti si savurand un rachiu La Pirati 
Zilele trecute am avut si o sedinta foto, behind the camera, cu noua mea mascota. Mi-am pus in cap sa creez brand pentru Fimostuff si sa il leg de imaginea unei creatii unice pe piata handmade, dar sa fie si ceva care sa ma reprezinte. Problema e ca sunt inca la inceput de drum si inca arata ca o jucarie mai mult decat ca un accesoriu, but it’s mine. Este vorba de un robotel albastru metalizat, cu o cravata rosie si cu o geanta diplomat, simbolul angajatului corporatist, indreptandu-si un pistol spre tampla. Promit o poza cat de curand si poate intre timp ii gasesc si un nume.
Si atunci cand nu poti sa dormi de prea multe ganduri, esti frustrat si ai atatea regrete, vezi cum ai inceput sa-ti pavezi singur drumul that takes you to a dead end, desi toata viata ai sperat ca o sa fi ca Dorothy and take the yellow brick road…
