Scapata de la Zoo

Poate n-am mai scos eu de mult nasu prin lumea civilizata, dar dupa 2 ore de plimbat prin oras deja am fost acostata de o bucata de pizza uriasa care se plimba prin Unirii impartind fluturasi si am vazut cel mai dubios coafor cu fitze ever… chiar in lobby era o canapea diva style pe care statea o pitzi blonda cu un prosop mare alb in cap, fumand de zor si alintandu-si bichonul alb care statea langa ea, ca de doamna bine nu se poate bucura de un tratament de calitate fara a sta sa-si miroasa cainele sub codita la fiecare 5 secunde, sa se asigure ca Bubico e sanatos. In salonul de langa, o alta doamna blonda cu extensii si unghii false nu se putea desprinde de tigara nici in momentul in care parul ii era in plin proces de indreptat cu placa. Nu iti mai dadeai seama daca tot fumul era de la tigara sau de la ea din cap. Nu prea imi pasa. Sper totusi sa fi fost de la parul ars. Mi-e scarba de astfel de oameni.

Traiesc mereu senzatia ca sunt prea mica pentru orasu asta atat de agitat. Mereu simt ca o sa fiu calcata in picioare la metrou si cand vreau sa cobor din autobuz daca nu sunt atenta. I do feel bullied around si supusa zilnic la acest tratament de oaie care nu ma supun la directia de mers a turmei. Nu inteleg bucurestenii care sar la cearta sau la bataie, care se alearga si se imbrancesc ca sa prinda un loc pe scaun, nu inteleg lipsa de bun simt. Poate ca n-am reusit sa asimilam cultura europeana, dar sigur ne-am insusit ideea ca traim intr-o jungla atat de des promovata in filmele americane de cacat. Oi fi scapat eu de la gradina zoologica si sunt prea draguta si bine crescuta. Nu ca nu m-as adapta, nu ma deprim ca vai ce rea e lumea, dar mi-ar fi placut sa fie altfel. Un oras unde oamenii isi mai zambesc pe strada fara motiv, mai stiu sa zica Multumesc! cand ii ajuti sa coboare din masina, cand le cedezi locul in masina, cand le tii usa deschisa, nu sa treaca pe langa tine cu nasul pe sus crezand ca gesturile de genu li se cuvin asa din oficiu, un loc unde mai poti intra in vorba cu un strain just for the fun of it, doar pentru ca esti plictisit si sa nu fie nimic ciudat. Mai exista si oameni care te ajuta fara sa-si dea seama, te fac sa zambesti fara motiv si sa mai ai speranta ca things may be better, dar sunt prea putini.

Deci vreau sa le multumesc unor oameni: tipului care a venit si mi-a dat un abonament de o zi la metrou cand stateam la coada sa cumpar cartela, tipului care a venit la mine cand stateam in fata la Bibi in Vama, m-a pupat pe frunte si mi-a dat o Salitos din partea lui, tipei care a stat cu mine la Aparatorii Patriei asteptand metrou inapoi spre casa si facandu-ma sa rad intr-o seara cand am adormit si am mers cu o statie prea mult, barbatului din 74 cu ochi albastrii care a inceput sa vorbeasca cu mine ca m-a vazut obosita si trista si m-a facut sa zambesc si tuturor oamenilor care pentru cateva minute m-au facut sa cred ca traim intr-o lume mai buna si care au fost asa draguti fara motiv… nu de alta, dar Craciunul a trecut de mult.

Thanks guys