Ce am facut azi? M-am recuperat, apoi am zacut. Mi-e lehamite. Mi-e lene. Cateodata ma apuca disperarea de cum trece timpul pe langa mine… M-am saturat de maine.
Ce ai facut azi? Iar te-a trezit alarma si ai fi vrut sa te intorci pe partea cealalta, dar o voce iti aduce aminte ca nu se poate, tre sa te duci la munca. Te bantuie mai rau ca maica’ta cand urla in fiecare dimineata sa te trezesti sa te duci la scoala. Se poate ca ultima parte sa fie trauma personala… Examene, munca, nervi, inutil, neproductiv, timpul trece…
Alegi o facultate pentru ca trebuie, alegi un job pentru bani, dar prestatia ta la ambele este mediocra, iar timpul tau personal aproape nul. Si pentru ce traiesti? Pentru bani, cariera, pentru ca in viitor, candva, sa-ti fie bine. Nici nu stii daca mai prinzi ziua aia. Dar am uitat de azi. Si pana la urma nimic din ceea ce iti propui nu iese asa cum ai visat. Mereu ar trebui sa fie mai mult, mai bine, mai colorat, perfect, ca sa compenseze cu cat ai platit ca sa ajungi acolo. Niciodata n-o sa fie suficient. Si timpul nu iarta. Si nu poti sa mai schimbi nimic, nu poti sa dai Load game si sa continui de unde ai salvat ultima data…
In ziua de azi exista atatea ore, atatea clipe care parca n-au nici o legatura una cu alta, dar pe care trebuie sa le traiesti, de care trebuie sa fi constient, pentru ca sunt ale tale. Intre momente de fericire sunt pauze. In zilele de amorteala poti zambi sincer si din tot sufletul. Atunci cand esti deprimat esti cu adevarat singur. Cand ai curaj si o doza de inconstienta poti fi oricat de liber iti doresti. Si cand ai sufletul bucati, iubesti.
Am avut momente de slabiciune, dar nu vreau sa mai zic vreodata Viata asta am irosit-o. Puteti sa-mi dati una noua?
